Traim in secolul vitezei, si de cele mai multe ori, din dorinta de a tine pasul cu toti si cu toate, uitam de noi.

Oare nu e momentul sa ne oprim un pic in loc, sa inspiram, sa expiram si apoi sa reducem un pic tempoul?!
Chiar se merita sa fim mereu “pe repede inainte”, vorba reclamei?! Mititelul asta din poza mi-a iesit in cale intr-o dimineata, cand ma grabeam spre birou. M-am oprit pentru cateva clipe, l-am admirat, i-am facut o poza ca sa imi amintesc ca se poate si altfel. Apoi mi-am continuat drumul.
Tot drumul spre birou m-am gandit ca se poate si altfel, sau cel putin sper sa se poata si altfel. Asa ca voi continua sa-mi fac treaba cat de bine pot dar voi incerca sa acord si cateva minute pe zi pentru sufletul meu.

Al vostru,

Costel Sava